Adevăr Divin
O istorie a psihologiei moderne
| Deși cartea este organizată pe școli, autorii aduc în centrul atenției contribuțiile personalităților decisive pentru domeniul psihologiei, subliniind că munca lor a fost influențată nu doar de vremurile în care s-au afirmat, ci și de contextul experiențelor personale de viață. |
89.00 62.30 RON (Stoc 0)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
Psihologia modernă este prezentată prin intermediul personalităților, al ideilor importante, al școlilor de gândire și al momentelor care i-au influențat dezvoltarea, subliniind schimbarea metodelor și obiectului de studiu. Fiecare școală de gândire este discutată ca mișcare ce apare într-un context istoric și social dat, nu ca entitate independentă și izolată, fiind examinată în termenii conexiunilor pe care le are cu ideile științifice și descoperirile ce au precedat-o și care i-au succedat. Deși cartea este organizată pe școli, autorii aduc în centrul atenției contribuțiile personalităților decisive pentru domeniul psihologiei, subliniind că munca lor a fost influențată nu doar de vremurile în care s-au afirmat, ci și de contextul experiențelor personale de viață. Scrisă într-un stil accesibil și bogată în ilustrări, cartea se adresează atât studenților, cât și specialiștilor și tuturor celor interesați de evoluția psihologiei moderne. Deosebit de importante sunt secțiunile ce cuprind fragmente din scrierile originale ale marilor psihologi, prezentând, în stilul distinct al fiecăruia, perspectiva sa unică asupra metodelor, problemelor și obiectivelor psihologiei. |
Cuprins:
Cuprins Prefață Capitolul unu. Studiul istoriei psihologiei De ce studiem istoria psihologiei? Dezvoltarea psihologiei modeme Datele istorice: reconstrucția trecutului psihologiei Istoriografia: cum studiem istoria Date pierdute sau trecute sub tăcere Date distorsionate în traduceri Informațiile prezentate tendențios Forțele contextuale în psihologie Oportunitățile economice Războaiele mondiale Prejudecata și discriminarea Concepții cu privire la istoria științifică Teoria personalistă Teoria naturalistă Școli de gândire în evoluția psihologiei modeme Planul cărții Probleme de dezbătut Lecturi recomandate Capitolul doi. Influențele filosofiei asupra psihologiei Rața care defechează și gloria Franței Spiritul mecanicist Universul ca un mecanism de ceasornic Determinism și reducționism Automatele Oamenii ca mașini Mașina de calcul Începuturile științei modeme Rene Descartes (1596-1650) Contribuția lui Descartes: mecanismul și problema corp-minte Natura corpului lnteracțiunea corp-minte Teoria ideilor Fundamentele filosofice ale noii psihologii: pozitivismul, materialismul și empirismul Auguste Comte (1798-1857) John Locke (1632-1704) Din scrierile lor: Text original cu privire la empirism, extras din Eseu despre intelectul omenesc (1690) de John Locke George Berkeley (1685-1753) David Hume (1711-1776) David Hartley (1705-1757) James Mill (1773-1836) John Stuart Mill (1806-1873) Contribuția empirismului la psihologie. Probleme de dezbătut Lecturi recomandate Capitolul trei. Influențe ale fiziologiei asupra psihologiei David K. face o greșeală: importanța observatorului uman Dezvoltări în cadrul fiziologiei timpurii Investigarea funcțiilor creierului: cartografierea din interior Cercetarea funcțiilor creierului: cartografierea din exterior Cercetarea sistemului nervos Spiritul mecanicist Începuturile psihologiei experimentale De ce Germania? Hermann von Helmholtz (1821-1894) Viața lui Helmholtz Contribuțiile lui Helmholtz: impulsul nervos, vederea ~i auzul Ernst Weber (1795-1878) Pragurile discriminative Diferențele minime sesizabile Gustav Theodor Fechner (1801-1887) Viața lui Fechner Minte și corp: o relație cantitativă Metodele psihofizicii Din scrierile lor: Text original despre psihofizică, extras din Elemente de Psihofizică (1860), de Gustav Fechner Întemeierea oficială a psihologiei Probleme de dezbătut Capitolul patru. Noua psihologie Nu poți face mai multe lucruri deodată Părintele fondator al psihologiei modeme Wilhelm Wundt (1832-1920) Viața lui Wundt Anii de la Leipzig Psihologia culturală Studiul experienței conștiente Metoda introspecției Elementele experienței conșiienie Organizarea elementelor experienței consiienie Din scrierile lor: Text original extras din „Legea rezultanților psihici și principiul sintezei creative”, publicat în Schiță de psihologie (1896), de Wilhelm Wundt Destinul psihologiei lui Wundt în Germania Criticile la adresa psihologiei lui Wundt Moștenirea lui Wundt Alte evoluții din psihologia germană Hermann Ebbinghaus (1850-1909) Viața lui Ebbinghaus Cercetarea din domeniul învățării Cercetarea prin intermediul silabelor fără sens Alte contribuții la psihologie 129 Franz Brentano (1838-1917) Studiul actelor mentale Cad Stumpf (1848-1936) Fenomenologia Oswald Kiilpe (1862-1915) Dezacordurile dintre Kulpe și Wundt Introspecția experimentală sistematică Gândirea fără imagini Temele de cercetare ale laboratorului din Wurzburg Comentariu Probleme de dezbătut Capitolul cinci. Structuralismul Înghițirea tubului de cauciuc – o glumă studențească? Edward Bradford Titchener (1867-1927) Capitolul șase. Funcționalismul: influențe anterioare Oamenii de știință, fascinați de copilăroasa Jenny Protestul funcționalist Revoluția evoluției: Charles Darwin (1809-1882) Viața lui Darwin Originea speciilor prin selecție naturală Ciocul cintezelor: evoluția în acțiune Influența lui Darwin asupra psihologiei Din scrierile lor: Text extras din Autobiografia lui Charles Darwin (1876) Diferențele individuale: Francis Galton (1822-1911) Ereditatea mentală Din scrierile lor: Text original extras din Geniul Ereditar: o cercetare asupra legilor și efectelor sale (1869) de Francis Galton Metodele statistice Testele psihologice Asocierea ideilor Imaginile mentale Aritmetică prin miros și alte subiecte Comentariu Psihologia animală și dezvoltarea funcționalismului George John Romanes (1848-1894) C. Lloyd Morgan (1852-1936) Comentariu Probleme de dezbătut Lecturi recomandate Viața lui Titchener Experimentaliștii lui Titchener: accesul interzis femeilor! Conținutul experienței conștiente Din scrierile lor: Text original despre structuralism extras din Tratat de psihologie (1909) de E.B. Titchener Introspecția Elementele conștiinței Critici la adresa structuralismului Critici la adresa introspecției Critici suplimentare la adresa sistemului lui Titchener Contribuțiile structuralismului Probleme de dezbătut Lecturi recomandate Capitolul șapte. Funcționalismul: progres și întemeiere Filosoful nevrotic al evoluției Evoluția își face apariția în America: Herbert Spencer (1820-1903) Darwinismul social Filosofia sintetică Evoluția continuă a mașinilor Henry Hollerith și cartelele perforate William James (1842-1910): precursor al psihologiei funcționale Viața lui James Principiile psihologiei Obiectul psihologiei: o nouă abordare a conștiinței Din scrierile lor: Material original despre conștiință extras din Psihologie (curs scurt) (1892) de William James Metodele psihologiei Pragmatismul Teoria emoțiilor Sinele tripartit Obiceiurile Inegalitatea funcțională a femeilor Mary Whiton Calkins (1863-1930) Helen Bradford Thompson Woolley (1874-1947) Leta Stetter Hollingworth (1886-1939) Granville Stanley Hall (1844-1924) Viața lui Hall Evoluția și teoria recapitulării dezvoltării Comentariu Întemeierea funcționalismului Școala de la Chicago John Dewey (1859-1952) Arcul reflex Comentariu James Rowland Angell (1869-1949) Viața lui Angell Domeniul psihologiei Juncționale Comentariu Harvey A. Carr (1873-1954) Funcționalismul: forma definitivă Funcționalismul Ia Columbia University Robert Sessions Woodworth (1869-1962) Viața lui Woodworth Psihologia dinamică Criticile funcționalismului Contribuțiile funcționalismului Probleme de dezbătut Lecturi recomandate Capitolul opt. Psihologia aplicativă: moștenirea funcționalismului Razie FDA: ținta coca-cola Către o psihologie practică Dezvoltarea psihologiei americane Influențele economice asupra psihologiei aplicative Testarea psihologică James McKeen Cattell (1860-1944) Testele psihologice Comentariu Curentul testelor psihologice Binet, Terman și testul de inteligență Primul Război Mondial și testarea în grup Idei din medicină și inginerie Diferențele rasiale în privința inteligenței Contribuții ale femeilor în domeniul testării psihologice Psihologie clinică Lightner Witmer (1867-1956) Viața lui Witmer Clinicile pentru evaluarea copiilor Comentariu Profesiunea de psiholog clinician Mișcarea privind psihologia industrială și organizațională Walter Dill Scott (1869-1955) Viața lui Scott Publicitatea și sugestibilitatea umană Selecția angajaților Comentariu Impactul războaielor mondiale Studiile de la Hawthorne și problemele organizaționale Contribuții ale femeilor la psihologia industrial-organizațională Hugo Miinsterberg (1863-1916) Viața lui Munsterberg Psihologia judiciară și declarațiile martorilor oculari Psihoterapia Psihologia industrială Comentariu Psihologia aplicativă în Statele Unite: o manie națională Comentariu Probleme de dezbătut Lecturi recomandate Capitolul nouă. Behaviorismul: influențele anterioare Hans calul-minune: geniu matematic? Către o știință a comportamentului Influența psihologiei animale asupra behaviorismului Șobolani, furnici și mintea animală Viața lui Thorndike Conecționismul Cutia cu probleme Legile învățării Comentariu Ivan Petrovici Pavlov (1849-1936) Viața lui Pavlov Reflexele condiționate Din scrierile lor: Text original extras din Reflexele Condiționate (1927) de Ivan Pavlov Notă asupra lui E.B. Twitmyer Comentariu Vladimir M. Behterev (1857-1927) Reflexe asociate Influența psihologiei funcționale asupra behaviorismului Probleme de dezbătut Lecturi recomandate Capitolul zece. Behaviorismul: începuturile Psihologul, copilul și ciocanul: nu încercați asta acasă! John B. Watson (1878-1958) Viața lui Watson Din scrierile lor: Material despre behaviorism extras din Psihologia, așa cum o vede un behaviorist (1913), de John B. Watson Reacția la programul lui Watson Metodele behaviorismului Tematica behaviorismului Instinctele Emoțiile Albert, Peter și iepurii Popularitatea behaviorismului în rândul marelui public Explozia psihologiei Critici la adresa behaviorismului lui Watson Karl Lashley (1890-1958) William McDougall (1871-1938) Contribuțiile behaviorismului lui Watson Probleme de dezbătut Lecturi recomandate Capitolul unsprezece. Behaviorismul: după întemeiere Trei stadii ale behaviorismului Operaționalismul Edward Chace Tolman (1886-1959) Behaviorismul intențional Variabilele intermediare Teoria învățării Comentariu Clark Leonard Hull (1884-1952) Viața lui Hull Spiritul mecanicist Metodologie obiectivă și cuantificare Impulsurile Învățarea Comentariu B.F. Skinner (1904-1990) Viața lui Skinner Behaviorismullui Skinner Din scrierile lor: Material extras din Știința și comportamentul uman (1953) de B.F. Skinner Condiționarea operantă Programele de întărire Aproximarea succesivă: modelarea comportamentului Pătuțuri-țarc cu ventilație, mașinile didactice și rachetele dirijate de porumbei Walden Doi – o societate behavioristă Modificarea comportamentului Critici la adresa behaviorismului lui Skinner Contribuțiile behaviorismului lui Skinner Sociobehaviorismul: provocarea cognitivistă Albert Bandura (1925- ) Teoria social-cognitivă Eficacitatea personală Modificarea comportamentului Comentariu Julian Rotter (1916-) Procesele cognitive Locusul controlului Comentariu Soarta behaviorismului Probleme de dezbătut Lecturi recomandate Capitolul doisprezece. Psihologia formei (Gestaltpsychologie) O înțelegere bruscă Revolta gestaltistă Mai multă percepție decât întâlnește ochiul Influențe anterioare asupra psihologiei formei Zeitgeist-ul în schimbare al fizicii Fenomenul phi: o provocare pentru psihologia wundtiană Max Wertheimer (1880-1943) Kurt Koffka (1886-1941) Wolfgang Kohler (1887-1967) Natura revoltei gestaltiste Principiile gestaltiste ale organizării perceptuale Studiile gestaltiste despre învățare: capacitatea de înțelegere și capacitatea de gândire a maimuțelor Din scrierile lor: Text original despre psihologia formei, extras din Inteligența primatelor (1927) de WoIfgang Kahler Comentariu Gândirea productivă la oameni Izomorfismul Răspândirea psihologiei formei Lupta cu behaviorismul Psihologia formei în Germania nazistă Teoria câmpului: Kurt Lewin (1890-1947) Viața lui Leunn Spațiul vital Motivație și efectul Zeigarnik Psihologia socială Critici la adresa psihologiei formei Contribuțiile psihologiei formei Probleme de dezbătut Lecturi recomandate Capitolul treisprezece. Psihanaliza: începuturile Pe urmele mamei Dezvoltarea psihanalizei Influențe anterioare asupra psihanalizei Teoriile despre psihicul inconștient Primele concepții despre psihopatologie Influența lui Charles Darwin Influențe suplimentare Sigmund Freud (1856-1939) și dezvoltarea psihanalizei Cazul Annei O. Bazele sexuale ale nevrozei Studiile despre isterie Controversa seducției infantile Viața sexuală a lui Freud Interpretarea viselor Apogeul succesului Din scrierile lor: Text original despre isterie extras din prima conferință a lui Freud de la Clark University, susținută pe 9 septembrie 1909 Psihanaliza ca metodă de tratament Psihanaliza ca sistem al personalității Instinctele Nivelurile personalității Anxietatea Stadiile psihosexuale ale dezvoltării personalității Mecanism și determinism în sistemul lui Freud Relațiile dintre psihanaliză și psihologie Validarea științifică a conceptelor psihanalitice Critici la adresa psihanalizei Contribuții ale psihanalizei Probleme de dezbătut Lecturi recomandate Capitolul paisprezece. Psihanaliza: după întemeiere Când viața te trage pe sfoară... Facțiuni concurente Neofreudienii și psihologia eului Anna Freud (1895-1982) Analiza copiilor Comentariu Teoriile relațiilor de obiect Melanie Klein (1882-1960) Heinz Kohut (1913-1981) Cari Jung (1875-1961) Viața lui Jung Psihologia analitică Inconștientul colectiv Arhetipurile Introversiunea și extraversiunea Tipurile psihologice: funcții și atitudini Comentariu Teorii psihologice sociale: Zeitgeist-ul lovește din nou Alfred Adler (1870-1937) Viața lui Adler Psihologia individuală Sentimentele de inferioritate Stilul de viață Puterea creatoare a eului propriu Ordinea nașterii Comentariu Karen Homey (1885-1952) Viața lui Horney Dezacordurile cu Freud Anxietatea fundamentală Nevoile nevrotice Imaginea de sine idealizată Comentariu Evoluția teoriei personalității: psihologia umanistă Influențe anterioare asupra psihologiei umaniste Natura psihologiei umaniste Abraharn Maslow (1908-1970) Viața lui Maslow Realizarea de sine Din scrierile lor: Text original extras din Motivație și Personalitate (1970) de Abraham Maslow Comentariu Cari Rogers (1902-1987) Viața lui Rogers Realizarea de sine Comentariu Soarta psihologiei umaniste Psihologia pozitivă Comentariu Tradiția psihanalitică în istorie Probleme de dezbătut Lecturi recomandate Capitolul cincisprezece. Evoluții contemporane în psihologie Campionul de șah se dă bătut în fața unui computer priceput Școlile de gândire, în perspectivă Mișcarea cognitivă în psihologie Influențe anterioare asupra psihologiei cognitive Zeitgeist în schimbare în fizică Intemeierea psihologiei cognitive George Miller (1920- ) Centrul de studii cognitive Ulric Neisser (1928- ) Metafora calculatorului Dezvoltarea calculatoarelor moderne Inteligența artificială Natura psihologiei cognitive Neuroștiința cognitivă Rolul introspecției Cogniția inconștiență Cogniția animalelor Personalitatea animalelor Statutul actual al psihologiei cognitive Psihologia evoluționistă Influențe anterioare asupra psihologiei evoluționiste Influența sociobiologiei Statutul actual al psihologiei evoluționiste Comentariu Probleme de dezbătut Lecturi recomandate Glosar Bibliografie Index de nume Index de termeni |
Fragment:
CAPITOLUL UNU Studiul istoriei psihologiei De ce studiem istoria psihologiei? Datele istorice: reconstrucția trecutului psihologiei Date pierdute sau trecute sub tăcere Date distorsionate în traduceri Informațiile prezentate tendențios Forțele contextuale în psihologie Concepții cu privire la istoria științifică Teoria naturalistă Școli de gândire în evoluția psihologiei moderne Probleme de dezbătut Lecturi recomandate De ce studiem istoria psihologiei? Să începem cu o întrebare fundamentală: de ce frecventați acest curs? Pentru că e la o oră convenabilă? Deoarece la cursul unde doreați să mergeți cu adevărat nu mai sunt locuri? Pentru că ați auzit că profesorul dă note mari? Deoarece vă este necesar pentru a obține o licență în psihologie? Dacă acest din urmă motiv vi se potrivește, va trebui să aveți în vedere câteva aspecte suplimentare. De ce facultatea de psihologie unde studiați crede că e important ca toți cei care se specializează să studieze istoria domeniului? Ce relevanță poate avea trecutul pentru înțelegerea dumneavoastră prezentă? De ce catedrele de psihologie au oferit astfel de cursuri încă din 1911, adică de aproape un secol? Și de ce credeți că două din trei curricule pe care trebuie să le urmeze studenții, pentru a-și obține licența, includ un curs de istorie a psihologiei? Psihologia e unică din acest punct de vedere între științe. Majoritatea facultăților de știință nu impun asemenea cerințe și nici măcar nu oferă un curs de istorie a propriului domeniu. Interesul psihologilor pentru istoria proprie a condus la transformarea sa într-un domeniu de studiu formal. La fel cum există psihologi specializați în probleme sociale, psihofarmacologie sau dezvoltarea adolescenților, există și psihologi specializați în istoria psihologiei. În 1965, multidisciplinarul Journal of the History of the Behavioral Sciences (Revista de istorie a științelor comportamentului) și-a făcut apariția sub conducerea editorială a unui psiholog. În același an, au fost inființate la Universitate a din Akron, Ohio, Archives of the History of American Psychology (Arhivele pentru Istoria Psihologiei Americane), care să slujească nevoilor oamenilor de știință prin colectarea și păstrarea surselor materiale. Arhivele dețin cel mai mare volum de materiale legate de psihologie din lume – peste 25.000 de cărți, 15 000 de fotografii, 6 000 de filme (inclusiv un film de amator cu Sigmund Freud), ca și sute de mii de scrisori, manuscrise și alte documente. În 1985, proiectul de istorie orală al American Psychological Association – APA (Asociația de Psihologie din America) a început înregistrarea pe bandă magnetică a unor interviuri cu foștii președinți și directori executivi ai APA, pentru a păstra amintirile acestora cu privire la dezvoltarea psihologiei științifice și profesionale. În 1998, a apărut o publicație trimestrială intitulată History of Psychology (Istoria Psihologiei), finanțată de Departamentul de istorie a psihologiei al APA (Departamentul 26, fondat în 1966), și care acoperă relația dintre istorie și psihologie, ca și problematica predării istoriei psihologiei. În 1969, au fost puse bazele International Society for the History of the Behavioral and Social Sciences (the Cheiron Society) [Societatea Internațională de Istorie a Științelor Comportamentale și Sociale (Societatea Cheiron)]. Mai multe universități, cum ar fi York University, University of New Hampshire, University of Florida, University of Oklahoma, University of Pennsylvania și Texas A&M University, oferă cursuri de istorie a psihologiei. Creșterea numărului de publicații, reuniuni și arhive reflectă importanța pe care psihologii o acordă studiului istoriei psihologiei. Desigur, aceste dezvoltări nu răspund la întrebarea referitoare la beneficiile studiului istoriei psihologiei. Ca să o spunem deschis, „Cu ce ne alegem?” Cum anume poate fi influențată sau îmbunătățită propria dumneavoastră înțelegere privind psihologia de azi – comportamentul uman și funcționarea cognitivă – dacă o să citiți ce au făcut într-un laborator niște psihologi de multă vreme dispăruți sau ce i-au spus ei unui pacient într-un cabinet de consultații acum cincizeci sau o sută de ani? Să ne gândim la ce știm deja de la alte cursuri de psihologie: anume că nu există vreo formă, abordare sau definiție a psihologiei cu care să fie de acord toți psihologii. Ați aflat că există o mare diversitate, chiar discordie și fragmentare în rândul teoreticienilor și practicienilor, în subiectele tratate. Unii psihologi se focalizează pe funcțiile cognitive, alții se ocupă de forțele inconștiente, iar alții se apleacă doar asupra comportamentului manifest sau doar asupra proceselor fiziologice ori biochimice. Psihologia modernă include mai multe domenii, ce par să aibă puține lucruri în comun dincolo de un interes foarte cuprinzător pentru natura omului și comportamentul său, alături de o abordare care încearcă să fie în general științifică. Singura structură care leagă aceste arii și abordări diverse, oferindu-le un context coerent, este istoria lor - evoluția în timp a psihologiei ca disciplină independentă. Doar prin explorarea originilor psihologiei și studierea dezvoltării sale vom putea percepe cu claritate natura psihologiei de astăzi. Cunoașterea istoriei creează ordine în dezordine și conferă sens haosului aparent, făcând din trecut o perspectivă de a explica prezentul. Mulți psihologi practică o tehnică similară, susținând că influența trecutului contribuie la configurarea prezentului. De exemplu, unii psihologi clinicieni încearcă să-și înțeleagă clienții adulți explorându-le copilăria, examinând forțele și întâmplările care pot determina pacientul să se comporte sau să gândească într-un anumit mod. Compilând istorii de caz, clinicienii reconstruiesc traseul vieții clienților lor, și adesea procesul conduce la explicarea comportamente lor și tiparelor de gândire prezente. Și psihologii behavioriști acceptă că trecutul influențează prezentul. Potrivit acestora, comportamentul este determinat de condiționări anterioare și experiențe de fixare. Cu alte cuvinte, starea obișnuită a unei persoane poate fi explicată prin istoria sa - modalitate prin care putem afirma ceva despre felul în care suntem în prezent. Așa stau lucrurile cu domeniul psihologiei. Cartea de față încearcă să vă arate că studierea istoriei psihologiei este calea cea mai sistematică de a integra ariile și problematicile care constituie psihologia modernă. Cursul de față vă va oferi ocazia de a identifica relațiile dintre idei, teorii și eforturile cercetătorilor și de a înțelege cum diferitele piese ale puzzle-ului psihologiei se îmbină pentru a forma o imagine coerentă. Puteți, de asemenea, socoti acest curs ca studiu de caz, ca investigare a oamenilor, întâmplărilor și experiențelor care au făcut ca psihologia să fie ceea ce este azi. Ar trebui să adăugăm că istoria psihologiei e în sine o poveste fascinantă, cu drame, tragedii, eroism și revoluții, ca și cu doza sa de sex, droguri și comportamente realmente bizare. În pofida starturilor rata te, a greșelilor și confuziilor, în linii mari se poate distinge o evoluție clară și continuă, care a dat naștere psihologiei contemporane și care ne oferă o explicație pentru bogăția sa. Dezvoltarea psihologiei moderne O altă întrebare este de unde să ne începem studiul istoriei psihologiei. Răspunsul depinde de modul în care definim psihologia. Originile domeniului pe care îl numim psihologie pot fi trasate pornind de la două perioade distincte, separate de 2 000 de ani. Astfel, psihologia este deopotrivă una dintre cele mai vechi și una dintre cele mai noi discipline. Mai întâi, putem urmări ideile și teoriile cu privire la natura și comportamentul uman până în secolul al V-lea î.H., când Platon, Aristotel și alți filosofi greci au abordat multe dintre problemele care-i preocupă pe psihologii de astăzi. E vorba de unele dintre temele de bază tratate de cursurile introductive de psihologie: memoria, învățarea, motivația, gândirea, percepția și comportamentul anormal. Astfel, unul dintre punctele de plecare posibile în studiul istoriei psihologiei ne conduce înapoi, la scrieri filosofice antice, pe subiecte care mai târziu vor fi incluse în disciplina formală pe care o cunoaștem ca „psihologie”. Putem însă alege să considerăm psihologia ca unul dintre cele mai noi domenii de studiu și să începem tratarea subiectului cu aproximativ 200 de ani în urmă, când psihologia modernă s-a desprins de filosofie și de alte abordări științifice incipiente, pentru a-și proclama identitatea de sine stătătoare, ca domeniu formal de studiu. Cum ar trebui să distingem psihologia modernă, despre care vorbim în această carte, de rădăcinile sale – altfel spus, de secolele anterioare în care au trăit precursorii săi intelectuali? Distincția are a face nu atât cu tipul de interogații cu privire la natura umană, cât cu metodele utilizate pentru a găsi răspunsuri la aceste întrebări. Mai degrabă abordarea și tehnicile folosite sunt cele care disting mai vechea disciplină a filosofiei de psihologia modernă și marchează apariția psihologiei ca domeniu de studiu distinct, preponderent științific. Până în ultimul sfert al secolului al XIX-lea, filosofii au studiat natura umană speculând, intuind și generalizând pe baza propriei experiențe. Însă marea transformare a avut loc când filosofii au început să folosească pentru a examina natura omenească instrumentarul și metodele care își arătaseră deja rodnicia în științele biologice și fizice. Psihologia a început să-și dobândească o identitate separată de rădăcinile sale filosofice doar în momentul în care cercetătorii, pentru a studia mintea omenească, au început să se bazeze pe observația și pe experimentul controlate cu atenție. Noua disciplină a psihologiei a avut nevoie de metode precise și obiective prin care să-și abordeze subiectul. O bună parte din istoria psihologiei de după separarea sa de rădăcinile filosofice este dată de dezvoltarea continuă de noi instrumente, tehnici și metode prin care să-și sporească precizia și obiectivitate a, ce au rafinat nu doar întrebările pe care psihologii le-au ridicat, ci și concluziile la care au ajuns. Dacă vrem să înțelegem chestiunile complexe care definesc și divid psihologia de astăzi, un punct de plecare mai bun pentru istoria domeniului este secolul al XIX-lea, epoca în care psihologia a devenit o disciplină independentă, cu metode de investigație și argumentări distincte. Deși este adevărat, după cum am remarcat, că filosofi precum Platon și Aristotel, preocupați de probleme care sunt încă de larg interes, le-au abordat în moduri extrem de diferite de psihologii de astăzi. Respectivii învățați nu erau psihologi în sensul contemporan al termenului. Un cunoscut istoric al psihologiei, Kurt Danziger, se referă la abordările filosofice timpurii ale problematicii naturii umane ca la „preistoria” psihologiei moderne. El era de părere că „istoria psihologiei e limitată la perioada în care psihologia se afirmă recognoscibil ca subiect, fiind extrem de problematic să vorbim despre o istorie a psihologiei înainte de aceasta” (Danziger, citat de Brock, 2006, p. 12). Ideea că metodele științelor fizice și biologice ar putea fi aplicate la studiul fenomenelor mentale provine atât din gândire a filosofică, cât și din investigațiile fiziologice din secolele al XVII-Iea-al XIX-lea. Acea epocă, extrem de interesantă, reprezintă fundalul pe care a apărut psihologia modernă. Vom vedea că, în vreme ce filosofii din veacul al XIX-lea pregăteau terenul pentru o abordare experimentală a funcționării minții, în mod independent fiziologii tratau unele dintre aceleași probleme dintr-o perspectivă diferită. Fiziologii din secolul al XIX-lea înaintau cu pași mari către înțelegerea mecanismelor corporale din spatele proceselor mentale. Metodele lor de studiu difere au de cele ale filosofilor, însă convergența definitivă dintre aceste discipline disparate – filosofia și fiziologia – a condus la nașterea unui nou domeniu de studiu, care și-a câștigat repede propria identitate și prestigiul. Acest domeniu s-a dezvoltat rapid, pentru a deveni unul dintre cele mai populare subiecte pentru studenții din facultățile de astăzi. Datele istorice: reconstrucția trecutului psihologiei În cartea de față, O istorie a psihologiei moderne, avem de-a face cu două discipline, istoria și psihologia, folosind metodele istoriei pentru a descrie și înțelege dezvoltarea psihologiei. Întrucât tabloul evoluției psihologiei pe care îl vom oferi depinde de metodele istoriei, dorim să prezentăm pe scurt noțiune a de istoriografie, care desemnează tehnicile și principiile folosite în cercetarea istorică. Istoricii se confruntă cu mai multe probleme de care psihologii sunt scutiți. Datele istorice – altfel spus, materialele pe care istoricii le folosesc pentru a reconstrui vieți, evenimente și epoci – diferă mult de datele științifice. Cea mai importantă caracteristică a datelor științifice este modul în care sunt colectate. De exemplu, dacă psihologii vor să investigheze circumstanțele în care oamenii acționează pentru a-i ajuta pe cei aflați în dificultate, sau impactul unor programe de întărire asupra comportamentului șobolanilor de laborator, ori imitarea de către copii a comportamentului agresiv pe care îl văd la televizor, ei vor construi situații sau vor crea condiții care să permită generarea anumitor date. Psihologii pot efectua experimente în laborator, pot observa comportamentul în condiții de viață controlate, pot realiza sondaje sau calcula corelația statistică dintre două variabile. În folosirea acestor metode, oamenii de știință beneficiază de control asupra situațiilor sau evenimentelor pe care au ales să le studieze. La rândul lor, aceste evenimente pot fi reconstruite sau reproduse de alți oameni de știință, în alte momente și locuri. În felul acesta, datele pot fi verificate ulterior, prin crearea de condiții similare celor din studiul original și repetarea observațiilor. Prin contrast, datele istorice nu pot fi recreate sau reproduse. Fiecare situație a avut loc într-un anumit moment din trecut, poate cu secole în urmă, și există pericolul ca istoricii să nu fi avut grijă să consemneze amănuntele evenimentului din acel moment sau să înregistreze detaliile cu acuratețe. Pag. 23 – 27 |