Ghid pentru adolescenți
Cum să depășim momentele de criză
Cartea de față este un ghid creat special pentru adolescenți, ajutându-i să înțeleagă de ce un prieten de-al lor și-ar putea dori să-și facă rău și arătându-le tot ce trebuie să știe despre depresie și sinucidere, precum și despre apropiații care nu mai văd nicio cale de ieșire din situațiile cu care se confruntă. |

19.27 15.42 RON (Stoc 0)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
Cartea de față este un ghid creat special pentru adolescenți, ajutându-i să înțeleagă de ce un prieten de-al lor și-ar putea dori să-și facă rău și arătându-le tot ce trebuie să știe despre depresie și sinucidere, precum și despre apropiații care nu mai văd nicio cale de ieșire din situațiile cu care se confruntă. Adolescenții vor învăța, de asemenea, să comunice cu cineva care are gânduri negative sau iraționale și vor deprinde abilități și tehnici eficiente pentru circumstanțe de acest gen. Dacă tu însuți te găsești într-o astfel de situație, această carte ți se adresează. Vei învăța cum să faci față greutăților, gândurilor triste și senzației că nu poți depăși problemele prin care treci. Vei vedea că există soluții, cea mai la îndemână fiind să accepți sprijinul pe care ți-l acordă ceilalți când ceri ajutor. Zbucium, sentimente neîmpărtășite, dor de părinți, singurătate, gol. Fațete ale adolescenței despre care vorbim puțin și pe care le ascundem adesea. Să ne închipuim o pasăre captivă, cu aripile prinse sub greutăți. Nu poate zbura și suferă, crezând că nu există cale de a scăpa de acele poveri. Să ne gândim acum la cel de lângă tine. Poate observi umbra de tristețe care îl însoțește, de la o vreme, mereu. Nu mai iese cu prietenii, e retras, distant. Nu se mai preocupă de el. Acestea pot fi semnele unei suferințe adânci, neîmpărtășite. Dacă la ele se adaugă și gânduri pe care ți le spune, cum ar fi: „Vreau să termin cu tot“, atunci înseamnă că trebuie să-i acorzi o atenție deosebită. Este posibil ca suferința sa să fie copleșitoare și să-l facă să se gândească la o rezolvare radicală pentru neputințele din prezent. |
Cuprins:
Mulțumiri ... 7 |
Fragment:
CAPITOLUL 1 De ce și-ar dori cineva să moară? POATE CUNOȘTI O PERSOANÃ care a încercat să se sinucidă, sau ai cunoscut o persoană care s-a sinucis. Dacă așa stau lucrurile, probabil te-ai întrebat sau i-ai auzit pe alții întrebându-se: „De ce și-ar dori să moară?” sau „De ce ar face una ca asta familiei lui!” Acestea sunt întrebări firești, dar care, de cele mai multe ori, nu te conduc spre un răspuns corect în legătură cu motivul pe care l-a avut cineva cunoscut, atunci când s-a decis să se sin ucidă. Iată o întrebare mai bună pe care trebuie să o pui: „Ce problemă sau probleme încerca persoana respectivă să rezolve?” Ți se poate părea ciudat, dar majoritatea adolescenților sin ucigași nu își doresc, cu adevărat, să moară. Ei doar încearcă să rezolve una sau mai multe probleme. Tragedia este că aleg o soluție permanentă pentru problemele lor temporare. Cel mai important lucru ce trebuie reținut este că majoritatea tinerilor care au tentative de suicid sau chiar se sinucid nu-și doresc cu adevărat să moară. Ei doresc doar să scape de problemele pe care le consideră prea copleșitoare. Problemele le provoacă răni atât sufletești, cât și fizice, iar sinuciderea pare a fi o cale sigură de a scăpa de această durere. Cum putem ști sigur că miile de adolescenți care s-au sinucis anul trecut nu au vrut cu adevărat să moară? Și dacă nu au vrut să moară, de ce au murit totuși? Specialiștii care lucrează cu tinerii sinucigași sunt de părere că îți poți da seama că aceștia nu vor să moară din modul în care acționează. Majoritatea adolescenților încearcă să comită acest gest în propriile case, între ora 16:00 și miezul nopții. Cu alte cuvinte, încearcă să se sinucidă în locurile în care posibilitatea de a fi găsiți este destul de mare și fac acest lucru în acea perioadă din zi în care cineva din familie se află în apropiere. Șansa de a fi salvați este mare, iar persoanele care speră să fie salvate nu vor să se omoare. Dar tinerii care nu au fost salvați? Cum putem fi siguri că nu au vrut cu adevărat să moară? Nu putem fi siguri, dar putem găsi indicii despre ce anume au gândit în acele momente, discutând cu persoane tinere care au supraviețuit unei tentative de sinucidere. Fiecare și-a ales o oră, un loc și o metodă de a muri care i-au oferit șanse de salvare. Unii au supraviețuit în urma unor răni provocate de glonț, sărituri de pe poduri înalte sau ciocniri cu mașina, în viteză mare, de ziduri sau copaci. Atunci când au fost întrebați: „La ce te-ai gândit când ai apăsat pe trăgaci?”, „Ce ți-a trecut prin minte când ai sărit de pe pod?”, „Ce era în mintea ta atunci când ai știut că te vei izbi cu mașina ?”, ei au răspuns: „Am vrut să mă răzgândesc.” Cei mai mulți au mărturisit că, puși în situația de a-și vedea moartea cu ochii, au realizat dintr-odată că problemele lor nu erau atât de grave încât să nu poată fi rezolvate. Necazurile lor nu erau atât de mari încât să nu poată supraviețui. Cu o secundă înainte de a fi pe punctul de a muri, au știut că vor să trăiască. Dar cei 4 000 de tineri din Statele Unite care s-au sinucis în 2001 ?2 De ce au murit, dacă nu își doreau cu adevărat acest lucru? Unii au murit din cauza faptului că s-au înșelat crezând că va fi cineva în preajma lor atunci când vor încerca să se sinucidă. Unii au murit gândindu-se: „Vreau să mă răzgândesc.” Unii au murit din cauză că nu au avut un prieten care să le întindă o mână sau să le acorde ajutorul de care aveau nevoie. Pentru a convinge un prieten să nu se sinucidă, trebuie să știi câte ceva despre comportamentul oamenilor. Cunoscând puțină psihologie, vei înțelege mai bine de ce o cunoștință de-a ta ar putea alege să se sinucidă. Majoritatea oamenilor au nevoie de două lucruri de bază pentru a fi mulțumiți de viața lor: 1. Au nevoie de dragoste. 2. Au nevoie să se simtă bine în propria piele.
Cele mai multe comportamente sunt influențate de două principii de bază: 1. Oamenii acționează în funcție de părerea pe care o au despre ei înșiși. 2. Fiecare comportament are un scop; oamenii nu acționează „pur și simplu”. Odată ce te-ai familiarizat cu aceste concepte-cheie și cu modul în care funcționează ele în viața de zi cu zi, vei înțelege ceva mai bine de ce unii tineri ar dori să se sinucidă, Vei vedea cum un prieten grijuliu și iubitor poate juca un rol important în alungarea gândurilor sinucigașe ale unei persoane și-o poate opri de la comiterea gestului fatal. Nevoia de dragoste Toți avem nevoie de iubire pentru a ne simți bine în pielea noastră și a ne bucura de viața pe care o ducem. Această nevoie puternică are trei componente importante: 1. nevoia de a fi iubit; 2. nevoia de a iubi; 3. nevoia de apartenență. Dacă aceste trei ingrediente sunt prezente în viața noastră în cea mai mare parte din timp, putem face față urcușurilor și coborâșurilor și putem rezolva problemele destul de bine. Să luăm ca exemplu școala. Dacă ești un elev obișnuit, care are o mulțime de prieteni și care se înțelege bine cu majoritatea profesorilor, probabil că nu vei ceda nervos dacă vei pica un test la istorie. Este posibil să te simți prost pentru că nu te-ai descurcat suficient de bine și să fii jenat când vei da ochii cu profesorul atunci când îți va restitui lucrarea. Probabil te vei supăra pe tine însuți că nu ai învățat destul cu o seară înainte, dar îți va trece când îți vei propune să te descurci mai bine data viitoare. Această notă mică probabil că ți-a stricat dimineața, dar nu și viața. Vei continua să glumești cu prietenii la prânz și să faci planuri pentru sfârșitul de săptămână cu iubita sau cu iubitul. Știi că, într-un fel, viața se echilibrează, iar nota de la istorie poate fi un necaz, dar nu un dezastru. Unul dintre motivele pentru care poți trece cu bine peste acea notă la istorie este faptul că știi că prietenii și majoritatea profesorilor te plac și tu îi placi pe ei. Știi, de asemenea, că aparții unui grup - ai un loc anume printre prietenii tăi și în școală te simți bine. Dar, din mai multe motive, unii tineri simt că nu sunt agreați sau iubiți. Adolescenții care nu se simt iubiți, care nu simt dragoste pentru alții și care nu au sentimentul apartenenței la familie, școală sau cartierul lor nu fac față problemelor atât de ușor. Eșecurile de la școală, problemele de acasă și certurile cu prietenii îi determină să se deteste, să se simtă inutili și demni de dispreț, precum și foarte singuri. Atunci când aceste sentimente iau amploare, problemele par mai grave și mai dificil de rezolvat. Chiar și problemele care cândva păreau nesemnificative, acum cresc brusc în importanță, deoarece atitudinea lor față de ei înșiși a devenit negativă. Unii tineri au comparat această perioadă de singurătate și neliniște cu senzația de înec sau cu starea pe care o ai atunci când te simți copleșit de o mare tristețe. De ce anume crezi că au nevoie pentru a depăși această perioadă deprimantă? Dacă ai răspuns „un prieten”, atunci ai dreptate. Gândește-te un pic! Dacă plănuiești să te sinucizi, deoarece crezi că nimeni nu te iubește, prezența unei persoane căreia îi pasă îndeajuns de mult de tine încât să te asculte îți poate da o fărâmă de speranță. Dacă te gândești să mori pentru că nu iubești pe nimeni, cineva care este drăguț cu tine îți poate încălzi puțin inima. Dacă vrei să-ți pui capăt zilelor pentru că simți că nu te poți adapta, atunci un amic te poate face să crezi că ai un loc anume lângă el. Un prieten grijuliu poate determina o persoană să renunțe la sinucidere, satisfăcând o parte din acea nevoie de dragoste. Câteodată, este suficient un moment de afecțiune pentru a-i da celuilalt un motiv de a trăi. A te simți bine în propria piele A învăța despre sinucidere nu înseamnă a memora formule complicate. O singură formulă simplă ne poate spune ceva despre lucrurile care ne fac să ne simțim bine sau rău în pielea noastră: M + IC = CS și NS. Ceea ce înseamnă că Mediul plus Interacțiunea cu Ceilalți este egal cu Concepția despre Sine și Nivelul de Stres. Analizând formula, poți învăța o mulțime de lucruri despre cum și de ce te simți fericit sau trist. Să privim întâi prima parte a acesteia! Mediul este un loc în care poți fi împreună cu alții. Interacționezi cu multe medii, inclusiv casa, școala sau cartierul tău. Atunci când ești împreună cu prietenii, te afli într-un mediu cu persoane de aceeași vârstă. Poți face parte din mai multe medii, cum ar fi locul de muncă, biserica sau terenul de baschet. în fiecare din aceste locuri, interacționezi cu ceilalți. Vorbești, râzi și te cerți. Uneori ești doar tăcut. Acum hai să privim cealaltă parte a formulei. Concepția despre sine îți măsoară părerea despre propria persoană. Te bucuri de cine ești sau îți este rușine de tine și îți dorești să fi fost altcineva? Nivelul stresului măsoară stările lăuntrice de supărare sau de calm. Imaginea de sine și nivelul stresului sunt legate direct cu modul în care mediul și interacțiunile tale cu alte persoane te fac să te simți în legătură cu tine și cu viața ta. Cum se formează imaginea de sine? Concepția despre sine vine din interiorul nostru. Sentimentele pe care le nutrim față de noi înșine, față de viața noastră și față de prieteni ne modelează imaginea de sine. Dar concepția despre sine este influențată și de ceilalți, de modul în care ne tratează prietenii, profesorii, părinții sau antrenorii și de ceea ce ne spun aceștia. Cum te afectează următoarele situații? Părinții îți țin predici. Pici la un examen. Prietenii te susțin. Antrenorul țipă la tine. Faci parte din echipa de majorete. Cineva îți spune că ești un nemernic. Ești ales în consiliul elevilor. Faci un prieten să se simtă jenat.
Pag. 25 – 31 |