Istorisire despre icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Tihvin
Icoana Maicii Domnului de la Tihvin este una cele mai cinstite icoane din Rusia. Această sfințenie se păstrează, astăzi, la Mănăstirea Adormirii Maicii Domnului din orașul Tihvin (situat la aprox. 200 km est de Sankt Petersburg). Icoana, de o rară frumusețe, aparține tipului „Odighitria”. O veche tradiție a Bisericii consemnează faptul că aceasta este una din cele trei icoane ale Născătoarei de Dumnezeu zugrăvite de către Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. Se spune că marele apostol, după ce a încheiat lucrul la icoană, a dus-o pe aceasta înaintea Fecioarei spre binecuvântare. Iar Maica Domnului, văzând icoana și amintindu-și de prorocia: „De acum mă vor ferici toate neamurile”, a grăit către Sfântul Luca aceste însemnate cuvinte: „Darul meu să fie cu această icoană!” De atunci, la rugăciunile făcute înaintea acesteia, a început să se săvârșească mulțime de minuni. Icoana îl va însoți pe Sfântul Luca în călătoriile sale misionare până în Antiohia, unde ea va rămâne pentru o vreme. Această vestită icoană va ajunge, mai apoi, la Ierusalim și, în cele din urmă, la Constantinopol, fiind așezată în biserica din Vlaheme.
Acolo s-a aflat icoana până în anul 1383. În acel an, cu 70 de ani înainte de cucerirea Constantinopolului de către turci, în chip minunat, ea s-a făcut nevăzută din biserică. Aceasta s-a petrecut în mai multe rânduri: icoana dispărea pentru o vreme, după care se reîntorcea la locul său.
Arătarea ei în hotarele Novgorodului s-a petrecut în acest chip: niște pescari, pe când își întindeau mrejele ca să pescuiască, fără de veste au fost cuprinși de o lumină orbitoare. Și au zărit ei în văzduh icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, asemenea unui soare orbitor, șezând deasupra apei, purtată parcă de o mână nevăzută. Și, minunându-se aceștia de cele văzute, plini de spaimă și de bucurie sfântă, au lăsat lucrul lor. Și priveau la acea minune, căutând să vadă încotro va apuca preaslăvita icoană. După o vreme însă, icoana s-a făcut nevăzută de la ochii lor, arătându-se în satul Vâmoceniț, de pe pârâul Oiati, tot în acele părți ale Novgorodului, strălucind în văzduh într-o lumină negrăită. Cu multă spaimă priveau sătenii la această minune, rugându-se Maicii lui Dumnezeu. Și pogorându-se din văzduh icoana cea minunată, s-a zidit îndată un paraclis Născătoarei de Dumnezeu – pe acel loc înălțându-se, mai apoi, o frumoasă biserică. Iar la icoană s-au petrecut, în acel sat, multe minuni și tămăduiri de boli. După o vreme însă icoana s-a înălțat iarăși în văzduh, purtată parcă de aceeași mână nevăzută; și s-a arătat în locul numit Kojela, unde s-a înălțat iarăși un paraclis, iar mai apoi o biserică în cinstea Sfântului Acoperământ al Preacuratei. Icoana s-a luat însă și de acolo, arătându-se, după un timp, aproape de apa numită Tihvin. După Predanie, această sfântă icoană a Născătoarei de Dumnezeu s-a arătat în văzduh în șapte locuri, săvârșind mulțime de minuni (lucru foarte important în acele vremuri, pe când creștinarea nordului Rusiei nu era încă încheiată), la aceasta fiind văzuți închinându-se chiar și îngeri.
Istorisirile vechi spun că, la Tihvin, însăși Născătoarea de Dumnezeu a însemnat locul petrecerii icoanei sale, mutându-se aceasta, într-o noapte, de cealaltă parte a râului. Și, înălțându-se mănăstire cu hramul Adormirii Maicii Domnului pe locul însemnat de Preacurata, aceasta va fi cercetată și sprijinită, încă dintru început, de toți marii cneji ai Rusiei. Iar icoana s-a preaslăvit, în curând, pretutindeni. Și, pe lângă mulțimea de minuni și tămăduiri de felurite boli, icoana era vestită mai cu seamă pentru apărarea creștinilor de oștirile păgâne, ce căutau să prade adeseori ținutul Tihvin. O bună parte din aceste minuni de demult s-au însemnat în cartea de față, ca și unele mai apropiate de zilele noastre.
În veacul de pe urmă, Mănăstirea Maicii Domnului de la Tihvin a traversat, la fel ca întreaga Ortodoxie din Rusia, o istorie nespus de zbuciumată. Ea va fi închisă, în 1924, de puterea bolșevică. Până în anul 1941, icoana făcătoare de minuni a Preacuratei s-a aflat la muzeul raional din Tihvin. În timpul ocupației germane, sfânta icoană va fi mutată la Catedrala Sfânta Treime din Pskov. Peste doi ani, după ce este transferată pentru o scurtă vreme la Riga, ea va ajunge, după cel de-al Doilea Război Mondial, în zona de ocupație americană din Germania. Vreme de mai multe decenii, până în 2004, icoana se va păstra în Statele Unite (în Catedrala Sfânta Treime din Chicago). După Testamentul Arhiepiscopului de Chicago și Minneapolis, Ioan Garklavs (1898-1982), icoana Maicii Domnului de la Tihvin urma să se întoarcă în Rusia doar după ce mănăstirea se va redeschide – în locul ales, în urmă cu mai multe veacuri, de Născătoarea de Dumnezeu.
În anul 1995 statul rus va retroceda Patriarhiei Moscovei ceea ce mai rămăsese din vechea mănăstire din Tihvin – Biserica Adormirii Maicii Domnului și câteva construcții ruinate. Treptat, mănăstirea va renaște, astfel că, în anul 2004, după mai multe tratative purtate de Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei cu reprezentanții Bisericii Ortodoxe Ruse din America, icoana Maicii Domnului de la Tihvin va fi strămutată, cu mare cinste, în vechea mănăstire de la Tihvin - mănăstire redevenită, astăzi, unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj ale Rusiei.
Ajutorul minunat la rugăciunile înaintea icoanei Maicii Domnului de la Tihvin
Când ne rugăm înaintea icoanei Maicii Domnului de la Tihvin?
(prăznuită pe 9 iulie / 26 iunie)
Nu există, practic, în zilele noastre, în Rusia, vreo biserică în care să nu se afle o copie a icoanei Maicii Domnului de la Tihvin. Și înaintea icoanei se roagă în fiecare zi oameni pentru ceea ce au ei nevoie mai grabnic și mai de căpetenie în această lume: pentru sănătatea și înțelepțirea copiilor, pentru pace în familie, pentru cei apropiați și pentru cei de departe, pentru neam, pentru ridicarea greutăților, grijilor și necazurilor care îi apasă. În urma acestor rugăciuni se petrec, cu adevărat, minuni. Așa a fost și va fi întotdeauna!
Pag. 5 – 11 |
Adevăr Divin
